ISUS AL MEU. Meditația PS Claudiu la Duminica a IV-a după Paști

Învierea ne obligă la o relație personală și tot timpul nouă cu Mântuitorul. Este lecția pe care ne-o transmite Maria Magdalena, care la mormânt îl redescoperă pe Învățătorul drag pe care deja îl cunoștea. Este lecția pe care o învățăm de la Toma, cel care atinge rănile Domnului și-l mărturisește pe Isus ca Domn și Dumnezeu. Iosif din Arimatea, femeile mironosițe și toți martorii Celui Înviat ne învață același lucru: Fiul lui Dumnezeu, mort din iubire pentru noi și înviat, nu ne vede ca și o masă compactă, ca și pe o mulțime, ci pe fiecare dintre noi ne cunoaște pe nume, pe adevăratul nume și ne vorbește, ne consolează, ni se arată în feluri și situații pe care doar noi le putem înțelege cu adevărat. E suficient să reducem sonorul și lumina acestei lumi pentru a percepe șoaptele Lui și a vedea lumina stelelor ce ne arată drumul înspre Împărăția Cerurilor.

Evanghelia de astăzi merge în același sens și ne spune că totul este relație personală. Nu ne vindecăm și nu ne mântuim ca și masă. Paraliticul de la scăldătoare e înconjurat de oameni și totuși ... nu are om. Mulțimea de bolnavi de la marginea scăldătoarei îl are pe Isus aproape, în mijlocul lor și totuși doar omul nostru se vindecă. Regăsim aceeași logică în toată evanghelia și în viața noastră: mulțimea îl împresoară aproape tot timpul pe Isus însă doar persoanele care se ating de Mântuitorul cu adevărat, prin credință se vindecă și se mântuiesc. În mod similar, mulțime de lume se îndreaptă înspre biserici duminică de duminică, însă câți oare se apropie cu adevărat de Dumnezeu? Sfânta Tereza de Acvila își alege numele și spune: sunt Tereza a lui Isus, iar Isus răspunde: eu sunt Isus al lui Tereza. Nu există o altă cale nici pentru noi.

Este o responsabilitate mare pentru toți creștinii. Este o responsabilitate pentru noi, credincioși greco-catolici care în scurt timp ne pregătim să trăim momentul beatificării a șapte dintre episcopii noștri. O sărbătoare și o bucurie imensă pentru acest moment și pentru faptul că tocmai Sfântul Părinte va prezida această ceremonie, însă o mare responsabilitate deasemenea. Nu ne putem ascunde în spatele lor, ci suntem datori să mergem pe urmele lor. Nu ne putem mândri cu ei, fără a înțelege că mărturia credinței ne privește în mod direct pe fiecare dintre noi, chiar dacă în forme și în maniere diferite. Nu putem atinge și săruta relicvele sau moaștele lor, fără să spunem fiecare în inima noastră Mântuitorului: Domnul meu și Dumnezeul meu. Evanghelia de duminica trecută îi invită pe apostoli prin glasul îngerului să meargă în Galilea pentru a-l vedea pe Isus. Îngerul ne invită și pe noi să-l întâlnim în Galilea noastră, în viața cotidiană, acolo unde viața noatră cu Domnul a început și se împlinește zi de zi.

PS Claudiu
Episcopul Curiei

Ev Io 5,1-15

În vremea aceea era o sărbătoare a iudeilor şi Isus S-a suit la Ierusalim. Iar în Ierusalim, lângă Poarta Oilor, era o scăldătoare, care pe evreieşte se numeşte Vitezda, având cinci pridvoare. În acestea zăceau mulţime de bolnavi, orbi, şchiopi, uscaţi, aşteptând mişcarea apei. Căci un înger al Domnului se cobora la vreme în scăldătoare şi tulbura apa şi cine intra întâi, după tulburarea apei, se făcea sănătos, de orice boală era ţinut. Şi era acolo un om, care era bolnav de treizeci şi opt de ani. Isus, văzându-l pe acesta zăcând şi ştiind că este aşa încă de multă vreme, i-a zis: voieşti să te faci sănătos? Bolnavul I-a răspuns: Doamne, nu am om, care să mă arunce în scăldătoare, când se tulbură apa; că, până când vin eu, altul se coboară înaintea mea. Isus i-a zis: scoală-te, ia-ţi patul tău şi umblă. Şi îndată omul s-a făcut sănătos, şi-a luat patul şi umbla. Dar în ziua aceea era sâmbătă. Deci ziceau iudeii către cel vindecat: este zi de sâmbătă şi nu-ţi este îngăduit să-ţi iei patul. El le-a răspuns: Cel ce m-a făcut sănătos, Acela mi-a zis: Ia-ţi patul şi umblă. Ei l-au întrebat: cine este omul care ţi-a zis: Ia-ţi patul tău şi umblă? Iar cel vindecat nu ştia cine este, căci Isus se dăduse la o parte din mulţimea care era în acel loc. După aceasta Isus l-a aflat în templu şi i-a zis: iată că te-ai făcut sănătos. De acum să nu mai păcătuieşti, ca să nu-ţi fie ceva mai rău. Atunci omul a plecat şi a spus iudeilor că Isus este Cel ce l-a făcut sănătos.
Sursa: e-communio.ro