Duminică, 11 decembrie 2022, Asociația credincioșilor greco-catolici români din Italia ”Inocențiu Micu Klein”, sub îndrumarea părintelui Marcu Valentin, a organizat o zi de reculegere spirituală. Locația aleasă a fost Casa Betania, Chiesa Gesù Divin Maestru, din Roma.
Alături de credincioșii prezenți s-au unit în rugăciune pr. Bujor Marian, viceparoh al comunității San Salvatore alle Coppelle din Roma și pr. Mihai Navroțchi, doctorand la Institutul Pontifical Oriental, care a susținut și meditațiile.
Prin punctele de meditații propuse credincioșii au avut posibilitatea de a descoperi etapele unei astfel de zile, bogăția unei altfel de hrană, dar să descopere și comuniunea care trebuie să existe între persoane.
Tema propusă pentru meditații a fost rugăciunea pe care preotul o rostește în taină după momentul prefacerii: „Pentru ca să fie celor ce se vor împărtăşi spre trezirea sufletului, spre iertarea păcatelor, spre împărtăşirea (părtășia) cu Sfântul Tău Duh, spre plinirea împărăţiei cerurilor, spre îndrăznirea cea către Tine, iar nu spre judecată sau spre osândă. Încă aducem Ţie această slujbă duhovnicească pentru cei adormiţi întru credinţă: strămoşi, părinţi, patriarhi, prooroci, apostoli, propovăduitori, evangheliști, mucenici, mărturisitori, pustnici şi pentru tot sufletul cel drept, care s-a săvârşit întru credinţă.” .”(Liturghier)
Prin meditațiile propuse credincioșii au avut posibilitatea să descopere modul prin care se pot apropia de Sfânta Liturghie. Pornind de la contextul în care se află credincioșii, dar și de la specificul muncii pe care îl desfășoară într-o țară străină, preotul predicator a vorbit despre ce înseamnă a avea atenție spirituală și priveghere, ca și interes continuu pentru mântuirea sufletului. Este o luptă zilnică unde mintea trebuie să rămână trează. Ca și mod de trăire rugăciunea „Doamne Isuse Hristoase, miluieşte-mă pe mine, păcătosul”! ajută într-un mod eficient la trezire și atenție. Pentru credincioși, rugăciunea inimii este una dintre cele mai profunde și mistice rugăciuni, dar în același timp este și practică, deoarece prin scurtimea și repetarea ei ordonează mintea și o ține mai ușor în rugăciune.
Astfel mintea este datoare să fie curată, neîntinată și desăvârșită, să fie golită de orice cuget rău, la fel cum se cântă în cântarea Heruvicului „Toată grija cea lumească de la noi să o lepădăm”.
Sfânta Împărtăşanie ne oferă iertarea păcatelor – bunul cel mai mare. Sfânta Spovadă de fapt este cheia de ajunge la comuniunea cu Dumnezeu. Precum ştim, jertfa de pe Cruce a Domnului biruieşte moartea, desfiinţează stăpânirea diavolului şi ne izbăveşte de greutatea păcatului, oferindu-ne gratuit iertarea păcatelor noastre. „Sângele Mântuitorului Hristos, al Fiului lui Dumnezeu, ne curăţeşte de tot păcatul”(I In 1,7).
Taina Sfintei Euharistii este cea care pecetluieşte Spovada. Mai întâi, fiul risipitor se căieşte, se întoarce în braţele Tatălui, spunând: „am păcătuit”, iar pocăinţa lui este primită şi pecetluită cu jertfa „viţelului celui gras”, adică cu Sfânta Împărtăşanie. Astfel, după Botez ne rămân pocăinţa, iertarea păcatelor şi Sfânta Împărtăşanie.
Isus Hristos a legat in mod indisolubil iertarea lui Dumnezeu de cea pe care noi trebuie sa o dăm oamenilor care ne-au făcut vreun rău (rugăciunea "Tatăl Nostru" Mt. 6,12 și parabola celor doi datornici). La întrebarea lui Petru: „Doamne, de câte ori va greşi faţă de mine fratele meu şi-i voi ierta lui? Oare până de şapte ori?” răspunsul lui Hristos este categoric: „Nu zic ţie până de şapte ori, ci până de şaptezeci de ori câte şapte”. (Mt. 18, 21-22). Dar dacă pentru a primi iertarea lui Dumnezeu avem nevoie de iertarea celorlalți oameni, aceștia la rândul lor au nevoie de iertarea noastră pentru a o dobândi pe cea a lui Dumnezeu.
Membrii Asociației au trăit momente pline de rugăciune, prin celebrarea orelor canonice, punctul culminant al celebrărilor liturgice constituind Sfânta Liturghie. Ziua de reculegere a rămas și ca un moment de apropiere între credincioși, dar și de întărire și îmbărbătare într-un ”pământ străin”. Ziua de reculegere s-a încheiat prin celebrarea sfântului Maslu.
Pr Mihai Navroțchi